Perioada în care dinții de lapte sunt înlocuiți de cei permanenți este cunoscută drept etapa dentiției mixte. Aceasta începe, de regulă, în jurul vârstei de șase ani și poate continua până la 12–13 ani. În acest interval, în cavitatea bucală se găsesc simultan dinți temporari, dinți permanenți recent erupți și spații rămase după căderea dinților de lapte.
Suprafețele neregulate și pozițiile diferite ale dinților favorizează acumularea resturilor alimentare și a plăcii bacteriene. Din acest motiv, igiena orală trebuie urmărită cu mai multă atenție decât înainte. Dinții permanenți care apar în această perioadă trebuie protejați încă de la erupție, deoarece vor fi utilizați pe tot parcursul vieții.
Periajul corect al dinților permanenți nou-erupți
Copilul trebuie să își perieze dinții de două ori pe zi, aproximativ două minute, folosind o periuță cu peri moi și pastă de dinți cu fluor. Periajul de seară este esențial, iar după curățare este indicat ca pasta să fie scuipată, fără clătirea abundentă a gurii, pentru ca fluorul să rămână mai mult timp pe suprafețele dentare.
Molarii permanenți care apar în jurul vârstei de șase ani pot fi confundați cu dinții de lapte, deoarece erup în spatele acestora fără să înlocuiască un alt dinte. Șanțurile lor adânci rețin ușor placa bacteriană, motiv pentru care trebuie curățați cu atenție.
Deși copilul poate dori să se spele singur, părintele ar trebui să verifice rezultatul și să completeze periajul acolo unde este nevoie. Îndemânarea necesară unei curățări eficiente se dezvoltă treptat.
Curățarea spațiilor dintre dinți
În perioada schimbării danturii, spațiile dintre dinți se modifică frecvent. Unele zone devin mai largi, iar altele sunt greu accesibile periuței. Ața dentară sau alte mijloace de curățare interdentară pot fi recomandate atunci când dinții se ating.
Părintele îl poate ajuta pe copil până când acesta învață să manevreze corect ața dentară. Curățarea trebuie făcută delicat, fără lovirea gingiei. O ușoară sensibilitate în jurul unui dinte care se mișcă poate fi normală, însă sângerarea persistentă, inflamația sau durerea necesită un consult.
Alimentația și riscul de carii dentare
Frecvența consumului de zahăr influențează semnificativ riscul de carie. Dulciurile, biscuiții, cerealele îndulcite și sucurile consumate repetat între mese mențin un mediu acid în cavitatea bucală.
Apa este cea mai potrivită băutură între mese. Gustările pot include fructe proaspete, legume, iaurt simplu sau brânzeturi, în funcție de vârsta și nevoile copilului. După periajul de seară nu ar trebui consumate băuturi îndulcite ori alimente.
Controalele stomatologice și sigilarea molarilor
Consultațiile regulate permit medicului să urmărească erupția dinților permanenți, poziția lor și starea gingiilor. Pot fi identificate din timp cariile, lipsa spațiului pe arcadă sau persistența unor dinți de lapte.
Pentru molarii permanenți cu șanțuri adânci, medicul poate recomanda sigilarea dentară. Materialul aplicat pe suprafața de masticație formează o barieră care limitează acumularea resturilor și a bacteriilor. Sigilarea nu înlocuiește periajul, ci completează măsurile zilnice de prevenție.
O rutină constantă, verificată de părinți și completată prin controale stomatologice, contribuie la păstrarea sănătății dinților permanenți încă din primii ani după erupție.
